Viza pentru România în 2026: muncă, business, familie sau alte scopuri. Ce traseu se aplică?

Pentru majoritatea persoanelor care intenționează să vină în România, obiectivul este deja clar: vor să lucreze, să dezvolte un business, să își aducă familia sau să se stabilească aici pentru un alt scop.

Dificultatea apare atunci când acest obiectiv trebuie transformat într-o procedură juridică concretă și trebuie stabilit ce pași sunt necesari înainte și după intrarea în România.

O vizită pentru întâlniri de afaceri nu este același lucru cu dezvoltarea unei companii în România. Înființarea unui SRL nu oferă automat un drept de ședere, iar existența unui contract de muncă nu este, singură, suficientă pentru ca un cetățean străin să poată lucra și locui legal în România.

La fel, obținerea unei vize de lungă ședere nu înseamnă finalizarea procedurii. După intrarea în România urmează, de regulă, etapa privind prelungirea dreptului de ședere și obținerea permisului corespunzător.

De aceea, este important ca procedura să fie analizată de la început în funcție de scopul real al șederii și de pașii care trebuie parcurși ulterior.

În acest articol prezentăm principalele situații întâlnite în practică și modul în care se construiește traseul corespunzător pentru muncă, business, familie sau alte scopuri de ședere în România.

1. Viza de scurtă ședere sau viza de lungă ședere?

Prima diferență importantă este între viza de scurtă ședere (tip C) și viza națională de lungă ședere (tip D).

Viza de scurtă ședere (tip C)

Viza de scurtă ședere este destinată deplasărilor temporare și permite, în principiu, o ședere de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile în spațiul Schengen.

Poate fi relevantă pentru turism, vizite, întâlniri de afaceri, negocieri sau alte deplasări care nu presupun stabilirea pe termen lung în România. Pentru cetățenii statelor scutite de obligația de viză, aceeași regulă 90/180 se aplică șederii fără viză.

O deplasare temporară de business nu trebuie însă confundată cu dezvoltarea efectivă a unei activități și stabilirea în România.

Viza de lungă ședere (tip D)

Dacă scopul este munca, dezvoltarea unui business, reîntregirea familiei, studiile sau un alt scop prevăzut de lege, trebuie analizată categoria corespunzătoare de viză de lungă ședere.

Ca regulă, viza de lungă ședere se acordă pentru 90 de zile și permite intrarea în România pentru scopul pentru care a fost emisă. Pentru continuarea șederii, solicitantul parcurge ulterior procedura aplicabilă în fața Inspectoratului General pentru Imigrări.

Practic, traseul poate arăta astfel:

1. Viză D
   ↓
2. Intrare în România
   ↓
3. Permis de ședere
   ↓
4. Prelungire

2. Vrei să lucrezi în România?

Pentru cetățenii din afara Uniunii Europene care doresc să lucreze pentru o companie din România, procedura este legată atât de situația lucrătorului, cât și de angajatorul român.

În urma modificărilor legislative din 2026, viza de lungă ședere pentru angajare în muncă este identificată prin două categorii: D/AM1 și D/AM2.

Ai nevoie și de recrutarea personalului? MUNCITOREȘTI (se deschide într-o filă nouă)

D/AM1

Procedura D/AM1 este destinată anumitor categorii de cetățeni străini, pentru care cererea unică este completată de angajator prin platforma WorkInRomania.

Printre acestea se află, în condițiile prevăzute de lege, lucrătorii înalt calificați, anumite categorii de personal didactic, științific sau cu calificare specială, sportivii profesioniști, precum și cetățenii din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia angajați în România cu contract individual de muncă cu normă întreagă.

D/AM2

Procedura D/AM2 se aplică lucrătorilor permanenți, sezonieri și transfrontalieri.

În această situație, cererea unică se realizează prin platforma electronică, iar cadrul legal permite depunerea acesteia printr-o agenție de plasare a străinilor sau, în condițiile prevăzute de lege, direct de către un angajator autorizat.

De aceea, pentru un proiect de recrutare internațională nu este suficientă simpla identificare a unui candidat.

Trebuie stabilit în ce categorie se încadrează lucrătorul, cine poate iniția procedura, ce condiții trebuie îndeplinite de companie și ce documente sunt necesare pentru ca angajarea și șederea să fie realizate legal.

Atunci când compania are nevoie și de recrutarea personalului

Pentru companiile care nu au deja candidații identificați, procesul poate începe cu recrutarea și selecția lucrătorilor.

În cadrul BOSFORA Group, această componentă este gestionată prin MUNCITOREȘTI, compania specializată și autorizată pentru activitatea de plasare a străinilor pe piața muncii din România.

Astfel, atunci când proiectul presupune recrutarea din afara Uniunii Europene, identificarea candidaților, plasarea acestora și procedura de imigrare pot fi coordonate în funcție de categoria aplicabilă și de situația angajatorului.

3. Vrei să faci business în România?

Expresia „business visa” este frecvent folosită, dar poate descrie două situații foarte diferite.

Vii temporar pentru afaceri

Dacă scopul este participarea la întâlniri, negocieri sau discuții comerciale, poate fi relevant regimul de scurtă ședere pentru afaceri.

Aceasta rămâne însă o deplasare temporară și nu trebuie confundată cu stabilirea în România pentru dezvoltarea efectivă a unei companii.

Vrei să dezvolți un business în România

Dacă persoana dorește să participe direct la o societate românească în calitate de asociat sau acționar și să dezvolte o activitate comercială, poate deveni relevantă viza de lungă ședere pentru activități comerciale (D/AC).

În această situație, simpla constituire a unui SRL nu generează automat un drept de ședere.

Procedura presupune un proiect de business care respectă condițiile prevăzute de lege, inclusiv existența planului de afaceri și obținerea avizului tehnic de specialitate al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).

Vrei să fii administratorul unei societăți

Există separat situația persoanei desemnate administrator al unei societăți românești.

Pentru aceasta poate fi relevantă categoria D/AS (alte scopuri), dacă sunt îndeplinite condițiile speciale prevăzute de legislație, inclusiv cele privind poziția solicitantului în societate și structura companiei.

Prin urmare, atunci când un cetățean străin dorește să deschidă sau să conducă o companie în România, este important să se stabilească de la început ce rol va avea în societate.

Aceeași companie poate conduce la proceduri de imigrare diferite în funcție de structura aleasă.

Citește și: Golden Visa în România? Ce opțiuni de ședere au investitorii și antreprenorii străini

4. Vrei să îți aduci familia în România?

Pentru o persoană care locuiește legal în România poate deveni relevantă procedura de reîntregire a familiei.

În cazul în care sponsorul este cetățean al unui stat din afara Uniunii Europene și deține un drept de ședere în România, procedura presupune, în cazurile prevăzute de lege, obținerea în prealabil a aprobării Inspectoratului General pentru Imigrări.

După aprobarea reîntregirii, membrul de familie solicită viza de lungă ședere D/VF, iar după intrarea în România continuă procedura privind dreptul său de ședere.

Membrii de familie ai cetățenilor români

Pentru membrii de familie ai cetățenilor români există un regim distinct.

OUG nr. 194/2002 reglementează separat posibilitatea prelungirii dreptului de ședere pentru soțul sau soția unui cetățean român, copii, anumite rude în linie ascendentă și celelalte categorii prevăzute de lege.

Un exemplu practic este situația cetățenilor Republicii Moldova titulari ai pașapoartelor biometrice.

Aceștia beneficiază de scutirea de viză pentru șederi de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

Dacă un cetățean moldovean, aflat legal în România, este de exemplu soțul sau soția unui cetățean român, situația sa nu trebuie tratată ca procedura obișnuită de reîntregire dintre doi cetățeni ai unor state terțe.

Legislația permite membrilor de familie ai cetățenilor români să solicite prelungirea dreptului de ședere pentru reîntregirea familiei în condițiile art. 62 din OUG nr. 194/2002, iar regula generală privind menținerea aceluiași scop al șederii conține o excepție expresă pentru această categorie.

Practic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și persoana se află încă în perioada de ședere legală, poate exista posibilitatea depunerii direct în România pentru permisul de ședere ca membru de familie al cetățeanului român, fără parcurgerea în prealabil a unei proceduri D/VF din afara țării.

Situația trebuie verificată însă în funcție de relația de familie, documentele de stare civilă și statutul concret al solicitantului.

5. Alte scopuri: nomad digital, activități profesionale și alte situații

Nu orice persoană care dorește să locuiască în România vine în baza unui contract individual de muncă cu un angajator român sau pentru dezvoltarea unei societăți proprii.

Există și alte categorii.

Nomad digital

Pentru persoanele care își desfășoară activitatea la distanță pentru o companie înregistrată în afara României sau prin propria companie din străinătate poate fi relevantă procedura destinată nomazilor digitali, inclusă în categoria D/AS.

Aceasta are condiții proprii privind activitatea desfășurată, veniturile și documentele justificative.

Activități profesionale

Pentru exercitarea în România a anumitor profesii reglementate poate deveni relevantă viza D/AP (activități profesionale).

În acest caz, înainte de procedura de imigrare trebuie verificat dacă persoana îndeplinește condițiile prevăzute de legislația specială pentru exercitarea profesiei respective în România.

Alte situații

Categoria D/AS acoperă și alte cazuri expres prevăzute de lege, fiecare având propriile condiții și propriul set de documente. Pagina eViza (se deschide într-o filă nouă) a Ministerului Afacerilor Externe tratează separat D/AS și documentele aferente acesteia.

În practică, diferența este importantă: angajarea de către o companie românească, administrarea unei societăți, activitatea remote pentru o companie din străinătate și exercitarea unei profesii reglementate sunt situații juridice diferite.

6. Viza și permisul de ședere: termenul de 30 de zile contează

Obținerea vizei de lungă ședere nu finalizează procedura.

Pentru continuarea șederii în România trebuie solicitată prelungirea dreptului de ședere și, după caz, eliberarea documentului de ședere corespunzător.

Art. 51 alin. (1) din OUG nr. 194/2002 stabilește că cererea de prelungire trebuie depusă cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea perioadei de ședere aprobate.

Acest termen are o consecință practică importantă.

O persoană care intră în România în baza unei vize de lungă ședere de 90 de zile nu ar trebui să aștepte ultimele zile ale vizei pentru a începe pregătirea permisului.

Pot lipsi documente, poate fi necesară completarea dosarului, pot apărea probleme privind locuința, asigurarea, compania, contractul sau alte condiții specifice scopului șederii.

Nerespectarea termenului de depunere cu 30 de zile înainte constituie contravenție, iar în forma actuală a OUG nr. 194/2002 este sancționată cu amendă de la 400 la 800 lei.

Există însă o diferență esențială între depunerea tardivă, cât timp persoana se află încă în perioada de ședere legală, și situația în care dreptul de ședere a expirat deja.

Dacă cererea este depusă cât timp străinul se află încă legal în România, legea prevede că dreptul de ședere se menține până la soluționarea cererii.

Dacă însă dreptul de ședere expiră fără ca situația să fi fost reglementată, persoana poate ajunge în ședere ilegală, cu consecințe distincte, inclusiv sancțiuni contravenționale și, după caz, măsuri privind returnarea. Pentru depășirea dreptului de ședere, amenzile sunt diferențiate în funcție de durata șederii ilegale.

Din acest motiv, procedura permisului trebuie pregătită înainte ca termenul să devină o problemă.

7. Ești deja în România și situația ta s-a schimbat?

Un alt scenariu frecvent apare atunci când persoana se află deja legal în România, dar situația sa profesională sau personală se modifică.

Poate fi vorba despre:

• schimbarea angajatorului;
• schimbarea funcției;
• încetarea contractului de muncă;
• trecerea către un proiect de business;
• apariția unui alt temei pentru ședere.

Într-o asemenea situație, trebuie verificat dacă schimbarea poate fi realizată din România, ce procedură este necesară și dacă trebuie actualizat sau prelungit actualul drept de ședere.

Momentul este important.

O procedură care poate fi utilizată cât timp documentele sunt valabile poate deveni considerabil mai dificilă după expirarea dreptului de ședere.

De aceea, schimbarea angajatorului, a funcției sau a scopului șederii ar trebui analizată înainte de expirarea documentelor existente.

BOSFORA include distinct această componentă în serviciile sale de imigrare, alături de prelungirea și menținerea dreptului de ședere.

Procedura de imigrare trebuie construită în jurul situației concrete

În practică, procedura de imigrare nu poate fi analizată întotdeauna separat de situația profesională, familială sau de business a persoanei.

Pentru un lucrător străin, trebuie verificată nu doar situația sa, ci și dacă angajatorul poate parcurge procedura necesară și în ce categorie se încadrează angajarea.

Pentru un antreprenor, structura societății, calitatea pe care o va avea în companie, planul de afaceri și, după caz, investiția pot influența direct tipul de viză și dreptul de ședere care pot fi solicitate.

Pentru un administrator, modul în care este organizată societatea și poziția sa juridică în companie trebuie să fie compatibile cu condițiile procedurii aplicabile.

În cazul reîntregirii familiei, contează cine este persoana aflată deja în România, ce drept de ședere are și în ce categorie se încadrează membrul de familie care solicită intrarea sau șederea.

Situația trebuie urmărită și după obținerea primului permis. Pot apărea termene de prelungire, schimbări de angajator sau funcție, modificări ale structurii companiei ori un alt scop al șederii. Unele dintre aceste schimbări trebuie gestionate înainte de expirarea documentelor existente.

Nu toate cazurile presupun aceleași etape și nici toate serviciile. Important este să fie identificate de la început procedura aplicabilă, ordinea corectă a pașilor și elementele care se influențează reciproc.

BOSFORA analizează situația concretă și, acolo unde este necesar, coordonează componentele juridice, de imigrare și de business astfel încât o etapă să nu fie pregătită fără a ține cont de ceea ce urmează.

Scopul este ca procedura aleasă să corespundă situației reale a persoanei și să poată fi susținută, documentată și continuată corect la fiecare etapă.