Golden Visa în România? Ce opțiuni de ședere au investitorii și antreprenorii străini

Pentru un antreprenor sau investitor din afara Uniunii Europene care dorește să dezvolte un proiect în România apare, firesc, o întrebare: poate investiția într-o companie românească să conducă și la obținerea unui permis de ședere?

Răspunsul este da, în anumite situații și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Dar există o distincție importantă de la început:

România nu are, în prezent, un program distinct de tip „Golden Visa” în vigoare, prin care simpla realizare a unei investiții pasive să ofere automat accesul la un permis de ședere.

În schimb, legislația română prevede mecanisme prin care un proiect real de business, o investiție și rolul persoanei în societate pot fi legate de obținerea unui drept de ședere temporară.

Pentru antreprenori, două dintre aceste mecanisme sunt în mod special relevante.

1. Antreprenorul care dezvoltă un business în România: investiție de minimum 100.000 EUR

Prima variantă se adresează cetățeanului străin care dorește să participe direct la dezvoltarea unei societăți românești în calitate de asociat sau acționar, cu atribuții de conducere sau administrare.

Este procedura pentru viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale (D/AC), reglementată de art. 43 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

În cazul unei societăți cu răspundere limitată (SRL), cadrul legal presupune un proiect de investiție care include:

• minimum 100.000 EUR investiție prin aport de capital sau tehnologie;
• minimum 10 noi locuri de muncă, care trebuie create în maximum 12 luni de la obținerea permisului de ședere.

Pentru o societate pe acțiuni, pragurile sunt diferite: minimum 150.000 EUR și minimum 15 noi locuri de muncă. Art. 43 din OUG nr. 194/2002 stabilește expres aceste condiții, precum și obligația prezentării unui plan de afaceri.

Nu este suficient să existe suma de 100.000 EUR

Procedura este construită în jurul unui proiect real de business.

Planul de afaceri trebuie să prezinte societatea, activitatea propusă, investiția, etapele în care aceasta va fi realizată, locurile de muncă ce urmează să fie create și proiecția activității financiare.

Înaintea procedurii consulare este necesar avizul tehnic de specialitate asupra planului de afaceri, emis de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).

Inspectoratul General pentru Imigrări confirmă că persoana care dorește să desfășoare activități comerciale trebuie să fie asociat sau acționar cu atribuții de conducere ori administrare și să obțină avizul tehnic de specialitate ARICE înainte de solicitarea vizei de lungă ședere.

Prin urmare, cei 100.000 EUR nu reprezintă prețul unui permis de ședere.

Investiția trebuie să facă parte dintr-o structură de business care poate fi explicată, documentată și implementată în România.

După obținerea vizei și intrarea în România, solicitantul parcurge procedura pentru obținerea permisului de ședere. Pentru continuarea dreptului de ședere, activitatea societății trebuie să rămână în concordanță cu proiectul de business și cu condițiile prevăzute de lege.

2. Administratorul unei societăți: aport de capital sau transfer de tehnologie de minimum 50.000 EUR

Există o a doua procedură, diferită de cea destinată antreprenorului care este asociat al companiei.

Aceasta privește persoana desemnată ca administrator al unei societăți comerciale din România și este reglementată de art. 49 din OUG nr. 194/2002, în cadrul vizei de lungă ședere pentru alte scopuri (D/AS).

În această situație, legea stabilește mai multe condiții cumulative.

Solicitantul trebuie să aibă calitatea de administrator, iar la data solicitării nu poate fi asociat sau acționar al societății respective ori al unei alte persoane juridice române și nu trebuie să fi avut o asemenea calitate în ultimii doi ani.

De asemenea, în societatea respectivă nu trebuie să existe deja un alt cetățean străin care a obținut un drept de ședere pentru același scop.

În plus, societatea trebuie să fi realizat un aport de capital sau un transfer de tehnologie de cel puțin 50.000 EUR. Aceste condiții sunt prevăzute expres de art. 49 din OUG nr. 194/2002 și sunt prezentate în aceeași formă de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Este o procedură diferită de investiția de 100.000 EUR

Cele două variante nu trebuie confundate.

În prima situație, solicitantul este antreprenorul care participă la societate în calitate de asociat sau acționar și dezvoltă un proiect de business pe baza unui plan de afaceri.

În cea de-a doua, solicitantul este administratorul, iar legislația îi impune tocmai condiția de a nu avea calitatea de asociat sau acționar într-o persoană juridică română, în condițiile și perioada stabilite de lege.

Totodată, pentru procedura administratorului, art. 49 stabilește pragul de 50.000 EUR sub forma aportului de capital sau transferului de tehnologie, și nu condiția de 100.000 EUR + 10 locuri de muncă aplicabilă proiectului D/AC pentru un asociat al unui SRL.

Și în această situație, obținerea vizei reprezintă numai prima etapă. După intrarea în România urmează procedura privind dreptul de ședere temporară și permisul de ședere, iar condițiile legale trebuie menținute și pentru prelungirile ulterioare.

3. Este aceasta „Golden Visa” a României?

Nu.

Cele două proceduri prezentate mai sus nu reprezintă un program românesc de Golden Visa.

Termenul „Golden Visa” este utilizat la nivel internațional pentru diferite programe de residence by investment, prin care o investiție eligibilă poate constitui baza pentru acordarea unui drept de ședere.

În unele asemenea programe, investiția poate avea un caracter preponderent pasiv, fără ca investitorul să fie obligat să construiască și să opereze efectiv un business în statul respectiv.

Cum funcționează în alte state?

Grecia utilizează oficial denumirea „Golden Visa” pentru regimul său destinat investitorilor și eliberării permiselor de ședere pentru investiții.

Portugalia menține regimul Autorização de Residência para Investimento (ARI), prin care cetățenii statelor terțe pot obține o autorizație temporară de ședere prin realizarea unor investiții eligibile, în condițiile legislației portugheze.

Ungaria are în prezent un regim distinct pentru guest investors. Printre investițiile eligibile se află, la data prezentului articol, achiziționarea unor unități ale unui fond de investiții imobiliare în valoare de minimum 250.000 EUR sau, alternativ, efectuarea anumitor donații de minimum 1.000.000 EUR.

Există și state care au renunțat la astfel de mecanisme. Spania, de exemplu, a eliminat începând cu 3 aprilie 2025 vizele și autorizațiile de ședere pentru investitori cunoscute sub denumirea de „Golden Visa”.

Dar România?

Interesant este că România a avut, în 2025, chiar o propunere legislativă intitulată:

„Propunere legislativă privind acordarea dreptului de ședere în România pentru investitori străini: Programul «Golden Visa»” (L463/2025).

Proiectul propunea instituirea unui sistem distinct bazat pe investiții pasive de minimum 400.000 EUR, inclusiv în titluri de stat, anumite proprietăți imobiliare, fonduri de investiții sau acțiuni ale unor companii listate, cu un permis inițial de ședere de cinci ani.

Această propunere nu a devenit însă lege.

La 8 decembrie 2025, inițiatorii au solicitat retragerea proiectului, iar plenul Senatului a aprobat retragerea acestuia din procesul legislativ. În evidențele oficiale ale Senatului, stadiul inițiativei este „Retras de către inițiator”.

Prin urmare, în septembrie 2026:

România nu are în vigoare un program distinct de tip Golden Visa bazat pe investiția pasivă de 400.000 EUR propusă în 2025.

Mecanismele de 100.000 EUR și 50.000 EUR descrise în acest articol sunt altceva.

Ele sunt proceduri existente în legislația privind imigrarea și sunt legate de activitatea comercială, structura unei societăți, rolul solicitantului în companie și îndeplinirea unor condiții legale specifice.

Cu alte cuvinte:

4. Ce obține solicitantul în realitate?

O altă distincție importantă este între viza de lungă ședere și permisul de ședere.

Viza permite intrarea în România în scopul pentru care a fost acordată.

După intrarea în România, solicitantul trebuie să parcurgă procedura în fața Inspectoratului General pentru Imigrări pentru obținerea și, ulterior, după caz, prelungirea dreptului de ședere temporară.

În cazul activităților comerciale, IGI precizează că dreptul de ședere temporară se prelungește, ca regulă, succesiv pentru perioade de câte un an, dacă sunt în continuare îndeplinite condițiile legale.

Prin urmare, nici investiția de 100.000 EUR și nici aportul sau transferul de tehnologie de 50.000 EUR nu conduc automat la un drept de ședere pe termen lung.

Dreptul de ședere pe termen lung este un statut juridic separat. Ca regulă generală, acesta presupune existența unui drept de ședere legal și continuu pe teritoriul României în ultimii cinci ani anteriori cererii, precum și îndeplinirea celorlalte condiții stabilite de lege.

5. Care dintre cele două variante poate fi potrivită?

Răspunsul depinde în primul rând de rolul pe care persoana dorește să îl aibă în compania din România.

Dacă obiectivul este participarea directă la societate ca asociat sau acționar și dezvoltarea unui business propriu în România, procedura pentru activități comerciale poate fi cea relevantă.

Dacă persoana urmează să conducă societatea exclusiv în calitate de administrator, fără să dețină personal participații într-o persoană juridică română și sunt îndeplinite celelalte condiții ale art. 49 din OUG nr. 194/2002, procedura destinată administratorilor poate deveni relevantă.

De aceea, alegerea mecanismului de imigrare nu ar trebui făcută separat de structura companiei.

Trebuie stabilit de la început cine va deține societatea, cine va avea calitatea de administrator, care este activitatea ce urmează să fie desfășurată, cum va fi realizată investiția și ce obligații trebuie îndeplinite ulterior.

6. Cum abordează BOSFORA un astfel de proiect?

La BOSFORA, un asemenea proiect nu începe cu întrebarea:

„Ce permis de ședere doriți?”

Începe cu:

„Ce vreți să construiți în România?”

În funcție de răspuns, analizăm structura companiei, poziția investitorului sau administratorului, investiția planificată și traseul juridic și de imigrare potrivit.

Pentru proiectele de tip D/AC, planul de afaceri, investiția, structura corporate, avizul ARICE și procedura de imigrare trebuie să funcționeze împreună. Aceasta este și logica pe care materialele BOSFORA o construiesc pentru serviciul dedicat investițiilor.

Pentru administrator, analizăm separat condițiile specifice acestei proceduri, structura societății și modul în care este îndeplinită cerința privind aportul de capital sau transferul de tehnologie.

Obiectivul nu este doar obținerea primului document. Este construirea unui traseu care poate funcționa juridic și după obținerea permisului de ședere.

Întrebări frecvente

România are Golden Visa în 2026?

Nu. România nu are în prezent în vigoare un program distinct de tip Golden Visa. O propunere legislativă pentru introducerea unui asemenea program a fost înregistrată în 2025, dar a fost retrasă din procesul legislativ la 8 decembrie 2025.

Pot obține permis de ședere în România dacă investesc 100.000 EUR?

Nu automat. Pentru un asociat al unui SRL, procedura pentru activități comerciale presupune, printre altele, un plan de afaceri, aviz ARICE, o investiție de minimum 100.000 EUR prin aport de capital sau tehnologie și crearea a cel puțin 10 noi locuri de muncă în termenul legal.

Este suficient un aport de 50.000 EUR pentru permisul unui administrator?

Nu. Pragul de 50.000 EUR este numai una dintre condiții. Solicitantul trebuie să îndeplinească toate cerințele aplicabile administratorilor, inclusiv cele privind calitatea de administrator, lipsa participațiilor într-o persoană juridică română în condițiile art. 49 și situația celorlalți străini din societate.

Pot cumpăra pur și simplu un imobil și obține „Golden Visa” în România?

Nu în baza unui program românesc de Golden Visa aflat în vigoare la data publicării acestui articol. Proiectul legislativ din 2025 ar fi permis, între altele, investiții imobiliare de minimum 400.000 EUR, dar proiectul a fost retras și nu a devenit lege.

Materialul are caracter informativ și nu înlocuiește analiza juridică, fiscală sau administrativă a unei situații concrete. Eligibilitatea și acordarea dreptului de ședere sunt supuse condițiilor legale și aprobării autorităților competente.