Deschiderea unei firme în România: ce trebuie stabilit înainte de înființare

Înființarea unei societăți în România poate părea, la prima vedere, o procedură administrativă: alegi denumirea, stabilești sediul, pregătești actul constitutiv și depui dosarul la Registrul Comerțului.

Pentru un proiect de business serios, însă, acestea sunt doar formalitățile vizibile.

Deciziile importante sunt cele care trebuie luate înainte.

Cine va deține compania? Cine o va administra? Cum va fi finanțată? Ce activitate va desfășura efectiv? Va avea angajați? Va exista un investitor străin? Administratorul va locui în România? Vor exista tranzacții cu alte companii din grup? Este necesară o autorizație specială?

O societate poate fi înființată corect din punct de vedere formal și, totuși, să fie nepotrivit construită pentru ceea ce antreprenorul vrea să facă mai departe.

De aceea, la BOSFORA, înființarea unei companii nu începe cu formularul de la Registrul Comerțului. Începe cu întrebarea: Ce vrei să construiești în România?

1. Compania trebuie construită în jurul proiectului, nu invers

Două societăți cu aceeași formă juridică pot avea nevoi complet diferite.

Un consultant care prestează servicii internaționale, o companie care angajează personal, un investitor care achiziționează active și un antreprenor care dorește să își mute activitatea în România pot folosi toate un SRL. Dar structura lor nu ar trebui să fie identică.

Trebuie analizate de la început activitatea efectivă, sursa capitalului, numărul și rolul asociaților, modul de administrare, necesarul de personal, relațiile cu alte societăți, regimul fiscal, eventualele autorizații și, pentru antreprenorii străini, legătura dintre proiectul de business și statutul lor de ședere.

Aceasta este diferența dintre a înființa o firmă și a structura un business.

2. SRL-ul este doar vehiculul. Important este ce pui în interiorul lui

Pentru majoritatea proiectelor antreprenoriale, societatea cu răspundere limitată (SRL) rămâne una dintre formele uzuale de organizare în România.

Dar simpla alegere a SRL-ului nu rezolvă întrebările importante. Trebuie stabilit cine sunt asociații, ce participație deține fiecare, cine administrează societatea, cum se iau deciziile și ce reguli se aplică atunci când sunt mai mulți fondatori sau investitori.

Pentru SRL-urile nou-înființate, capitalul social minim este, în 2026, de 500 lei. Dacă societatea ajunge la o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, nivelul minim prevăzut de lege devine 5.000 lei.

Capitalul social minim nu trebuie însă confundat cu bugetul real necesar lansării businessului. O companie poate avea un capital social de 500 lei și un proiect care necesită sute de mii de euro.

De aceea, trebuie analizat separat cum va fi finanțată societatea: capital, majorare de capital, împrumut acordat societății, investiție, aport în natură sau alte mecanisme adecvate proiectului.

3. Ownership-ul și administrarea trebuie stabilite înainte de actul constitutiv

Una dintre cele mai importante decizii este structura de ownership.

Dacă există doi sau mai mulți asociați, întrebarea nu este doar „ce procent are fiecare?”. Trebuie stabilit cine controlează efectiv compania, cine poate semna, cum se adoptă deciziile, dacă administratorii acționează individual sau împreună, ce se întâmplă atunci când asociații nu sunt de acord, cum poate intra un investitor nou și cum poate ieși un asociat.

Pentru un business simplu, un act constitutiv standard poate fi suficient. Pentru un proiect cu mai mulți fondatori, capital relevant sau investitori străini, poate fi nevoie de o structură mai atentă și, în anumite situații, de documente suplimentare între asociați.

Aici apar problemele care sunt foarte ușor de prevenit la început și mult mai greu de rezolvat după ce businessul începe să funcționeze.

4. Activitatea companiei trebuie definită în funcție de realitatea comercială

Compania trebuie să aibă un obiect de activitate clar. România utilizează în prezent clasificarea CAEN Rev. 3, iar activitățile societății trebuie încadrate în această nomenclatură.

Alegerea codurilor CAEN nu ar trebui tratată ca o listă cât mai lungă de activități „ca să fie acolo”. Unele activități sunt reglementate. Altele presupun autorizări, avize sau condiții profesionale specifice.

În plus, activitatea declarată trebuie să corespundă businessului pe care compania îl va desfășura efectiv. Pentru un proiect internațional, această analiză trebuie făcută împreună cu structura contractuală și fiscală.

Nu este suficient să știm ce va vinde compania. Trebuie să știm cui, de unde, prin cine și în ce structură comercială.

5. Sediul social trebuie privit în contextul activității

Orice societate are nevoie de un sediu social. Dar sediul nu este întotdeauna doar o adresă necesară pentru înmatriculare.

Pentru anumite proiecte trebuie stabilit dacă activitatea va fi desfășurată efectiv la sediu, dacă vor exista puncte de lucru, dacă este necesar un spațiu comercial, depozit, birou sau unitate autorizată și ce documente vor fi necesare pentru funcționare.

Pentru antreprenorii străini care intră pentru prima dată pe piața românească, este frecvent ca sediul social să fie organizat înainte ca infrastructura operațională propriu-zisă să existe. Acest lucru este posibil, dar trebuie făcut cu o imagine clară asupra etapei următoare.

6. Înmatricularea este momentul juridic în care compania apare. Nu momentul în care businessul este gata

După stabilirea structurii se pregătește dosarul de înmatriculare. În funcție de proiect, acesta poate include actul constitutiv, documentele asociaților și administratorilor, documentele sediului, declarațiile necesare și, atunci când există persoane juridice străine în structură, documente corporative emise în alte jurisdicții.

Cererea de înregistrare este soluționată de registrator, pe bază de înscrisuri, în termenul prevăzut de lege pentru un dosar complet. Dacă sunt necesare completări sau clarificări, procedura poate dura mai mult.

Dar certificatul de înregistrare nu înseamnă că proiectul este finalizat. În realitate, de aici începe partea operațională.

După Registrul Comerțului începe businessul

O companie nouă trebuie conectată rapid cu infrastructura de care are nevoie pentru a funcționa.

În funcție de proiect, pot urma: contul bancar, contabilitatea, organizarea obligațiilor fiscale, facturarea și infrastructura digitală, contractele, angajarea personalului și obținerea autorizațiilor specifice.

Aceste elemente nu sunt proiecte separate. Sunt părți ale aceluiași business.

7. Pentru investitorul străin, compania și imigrarea trebuie analizate împreună

Pentru un antreprenor din afara Uniunii Europene, înființarea unei societăți românești nu înseamnă automat obținerea dreptului de ședere. Cele două proceduri sunt distincte.

Pentru ruta activităților comerciale, cetățeanul străin trebuie să îndeplinească condițiile specifice procedurii de imigrare, inclusiv cele privind calitatea de asociat sau acționar cu atribuții de conducere sau administrare și avizul tehnic de specialitate corespunzător.

În alte situații, poate exista o structură în care persoana vine în România ca administrator al societății, însă această procedură are propriile condiții legale, diferite de cele aplicabile asociatului.

De aceea, dacă fondatorul dorește și să locuiască în România, structura companiei trebuie analizată înainte de constituire împreună cu strategia de imigrare. O decizie aparent simplă, de exemplu cine apare ca asociat și cine ca administrator, poate deveni relevantă ulterior în procedura de ședere.

8. Înainte de înființare, trebuie răspuns la câteva întrebări

La BOSFORA, analiza unui proiect de business începe înainte de pregătirea actului constitutiv.

• Ce vrei să faci în România? Care este activitatea reală și care este modelul de business?
• Cine va deține compania? Persoane fizice, societăți străine, investitori, grup?
• Cine va conduce compania? Un administrator, mai mulți administratori, un investitor activ?
• Cum va fi finanțată? Capital, împrumut, investiție, active?
• Unde va funcționa? Sediu social, birou, spațiu comercial, punct de lucru?
• Va avea angajați? Români, cetățeni UE, lucrători non-UE?
• Există o componentă internațională? Asociați străini, contracte externe, tranzacții intragrup?
• Unul dintre fondatori dorește să locuiască în România? Dacă da, componenta de imigrare trebuie inclusă în arhitectura proiectului.

Abia după aceste răspunsuri are sens pregătirea dosarului.

1. Proiect de business
   ↓
2. Structură

   • Ownership & administrare
   • Activitate & CAEN
   • Fiscalitate
   • Capital & finanțare
   • Imigrare
   ↓
3. Înființare
   ↓
4. Operare

   • Contabilitate
   • Contracte
   • Angajați
   • Autorizații

9. Cum abordează BOSFORA deschiderea unei companii?

La BOSFORA, analiza pornește de la proiectul pe care clientul dorește să îl dezvolte în România.

În funcție de situație, analizăm structura juridică, asociații, administrarea, activitatea, fiscalitatea, contabilitatea, eventualele autorizații și, acolo unde proiectul o cere, imigrarea.

Înmatricularea societății este una dintre etape. Obiectivul este ca, după înființare, compania să poată funcționa în structura pentru care a fost creată.

Întrebări frecvente

Care este capitalul social minim pentru un SRL în 2026?

Pentru un SRL nou-înființat, capitalul social minim este de 500 lei. Dacă societatea înregistrează o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, nivelul minim prevăzut de legislația actuală este de 5.000 lei.

Cât durează înființarea unei societăți?

Legea prevede, ca regulă, soluționarea cererii de înregistrare de către registrator în termen de o zi lucrătoare. Dacă sunt necesare documente suplimentare, clarificări sau remedieri, durata efectivă poate fi mai mare.

Pot fi cetățenii străini asociați într-un SRL din România?

Da. Structura societății poate include persoane fizice sau juridice străine, sub rezerva documentelor și condițiilor aplicabile situației concrete.

Înființarea unei firme oferă automat permis de ședere?

Nu. Înmatricularea societății și dreptul de ședere sunt proceduri distincte. Pentru cetățenii non-UE trebuie analizată separat procedura de imigrare corespunzătoare.

Ce coduri CAEN se folosesc în 2026?

În prezent este utilizată clasificarea CAEN Rev. 3. Codurile trebuie selectate în funcție de activitățile pe care societatea le va desfășura efectiv.

Materialul are caracter informativ și nu înlocuiește analiza juridică, fiscală sau administrativă a unei situații concrete.

Ultima actualizare: 23 septembrie 2026